Tag Archives: Istoria Haiku-ului : Zece haijini şi poezia lor

Sekitei Hara (2)

Posted on

Ryu Yotsuya
Ryu Yotsuya
Istoria Haiku-ului : Zece haijini şi poezia lor

*

Sekitei Hara (1889-1951)

sekitei

Vârful colinei.
Crizantemele* se legănă-n vânt
În largul lor.

(nogiku: mică crizantemă sălbatică, margaretă de toamnă)

*

Un copac, despicat cu securea, beţigaşe.
Ţipătul sfrânciocului* .

(Lupul vrăbiilor. Pasăre răpitoare mai mare decât vrabia, cu gheare puternice.)

*

Pocnitori pentru speriat animalele.
Umbrele munţilor aleargă
Pe suprafaţa vadurilor.

Read the rest of this entry

Advertisements

Sekitei Hara (1)

Posted on

Ryu Yotsuya
Ryu Yotsuya
Istoria Haiku-ului : Zece haijini şi poezia lor

*

Sekitei Hara (1889-1951)

sekitei

Revista de haiku “Hototogisu”, condusă de Kyoshi Takahama, a dat mulţi haijini strălucitori.
Primul val, în perioada Taisho, a fost compus din poeţii Kijo Murakami (1865-1938), Suiha Watanabe (1882-1946), Fura Maeda (1884-1954), Dakotsu Iida (1885-1962), Sekitei Hara, etc. Aceşti poeţi au fost cunoscuti în general sub numele “poeţii de la Taisho Hototogisu”.  Read the rest of this entry

Ippekiro Nakatsuka (2)

Posted on

Ryu Yotsuya
Ryu Yotsuya
Istoria Haiku-ului : Zece haijini şi poezia lor

*

Ippekiro Nakatsuka (1887-1946)

ippekiro

Imaginea mea
Din afara oglinzii
A venit la târgul de crizanteme.

Oh, mâna mea alunecă pe albul hibachi ,
Oh, ţara mea.

hibachi: vas din pământ, plin cu jăratec, folosit pentru încălzirea camerelor.

*

Doica udă
S-a oprit şi priveşte castraveţii de mare
Apoi se plimbă din nou.

Read the rest of this entry

Ippekiro Nakatsuka (1)

Posted on

Ryu Yotsuya
Ryu Yotsuya
Istoria Haiku-ului : Zece haijini şi poezia lor

*

Ippekiro Nakatsuka (1887-1946)

ippekiro

În epoca Meiji (1868 -1912) şi Taisho (1912 – 1926), mulţi scriitori au început să introducă limba colocvială în stilul literar tradiţional. Deoarece limba tradiţională acorda importanţă exprimării în stil nobil, aceasta era foarte departe de limba vorbită, şi nu putea să exprime idei moderne. Necesitatea unificării era evidentă.

Haiku-ul era atât de strâns legat de limba literară tradiţională încât poeţii s-au gândit că este imposibil să introducă stilul limbii vorbite. Cele 5 sau 7 silabe prin care se construia fiecare parte a haiku-ului se baza pe stilul tradiţional. În limba vorbită, fiecare parte tinde să se extindă până la 6 sau 8 silabe.

Ippekiro Nakatsuka s-a revoltat împotriva acestei idei generale şi a introdus stilul colocvial în haiku. Haiku-urile sale sunt eliberate de rigiditatea celor 17 silabe şi el a iniţiat stilul” Haiku în formă liberă”.

Deasemenea el a refuzat folosirea kigo-ului (cuvânt sezonal) şi a contestat procedeul folosit în revistele de haiku, unde maeştrii exercitau o mare putere. El a sfătuit haijinii să -şi dezvolte stilul lor personal.

Astăzi, oricine este impresionat de noutatea haiku-urilor lui Ippekiro. Ele nu sunt nici misterioase, nici pretenţioase, şi excelează în prezentarea esenţei clare a lucrurilor şi faptelor, într-un stil concis. Haiku-urile sale nu sunt în formă fixă. Ele reproduc, în fraze flexibile, spiritul uman care tremură ca lumina unei candele.

Traducere : Clelia Ifrim

Kyoshi Takahama (2)

Posted on

Ryu Yotsuya
Ryu Yotsuya
Istoria Haiku-ului : Zece haijini şi poezia lor

*

Kyoshi Takahama (1874-1959)

kyoshi

*

Un şarpe a alunecat departe.
Doar ochii lui care m-au privit
Rămân în iarbă.

Ei numesc aceasta floare, bujor alb.
Da, dar,
Puţin roşu.

*

Fetele iau mlădiţe de orez încolţit.
Imaginea apei tremură
Pe căptuşeala pălăriilor de rogoz.

Read the rest of this entry

Kyoshi Takahama (1)

Posted on

Ryu Yotsuya
Ryu Yotsuya
Istoria Haiku-ului : Zece haijini şi poezia lor

*

Kyoshi Takahama (1874-1959)

kyoshi

În 1898, Kyoshi Takahama şi-a asumat conducerea revistei de haiku “Hototogisu“* (Cucul), pe care Kyokudo Yanagihara (1867-1957) şi Masaoka Shiki o fondaseră cu un an în urmă.

Kyoshi a scris mai ales romane scurte, începând cu anul 1907 până în 1912, dar din 1913 el s-a devotat creaţiei de haiku şi educaţiei discipolilor. Mulţi haijini au susţinut părerile sale despre haiku, şi “Hototogisu” a devenit o importantă revistă, unde un mare număr de poeţi şi-au publicat haiku-urile.
Read the rest of this entry

Basho Matsuo (2)

Posted on

Ryu Yotsuya
Ryu Yotsuya
Istoria Haiku-ului : Zece haijini şi poezia lor

***

Basho Matsuo (1644-1694)

basho

*

Pun pe evantai
Vântul de pe Fuji.
Suvenir din Edo. *

*

Dormind în şa,
Luna-n zare-ntr-un vis continuu,
Abur de ceai.

* Read the rest of this entry

Basho Matsuo (1)

Posted on

Ryu Yotsuya
Ryu Yotsuya
Istoria Haiku-ului : Zece haijini şi poezia lor

*

Basho Matsuo (1644-1694)

basho

Basho Matsuo este cunoscut ca primul mare poet în istoria haikai-ului (şi a haiku-ului).
El a scris poeme folosind glume şi jocuri de cuvinte în perioadele timpurii, aşa cum era la modă, dar în jurul anului 1680 a început să acorde importanţă rolului meditaţiei în haiku, în mod special, în hokku.
Meditaţia lui Tchouang-tseu, filozof din secolul 4 înainte de Hristos, l-a influenţat foarte mult pe Basho, şi adesea sunt menţionate texte din “Cartea maestrului Tchouang” în hokku-urile sale.
Filozoful Tchouang-tseu a respins artificia-litatea şi utilitarismul, ce dovedesc o gândire slabă. El s-a ataşat de acele lucruri ce par că sunt nefolositoare, dar care au o valoare adevărată, şi de aceea drumul real al vieţii este de a nu merge împotriva legilor naturale.

Unui picior de bâtlan [1]
I-adaug tibia lungă
De la un păun
Basho 
Read the rest of this entry

Înainte de Basho

Posted on

Ryu Yotsuya
Ryu Yotsuya
Istoria Haiku-ului : Zece haijini şi poezia lor

*

Înainte de Basho

În Japonia, în secolul 15, a înflorit o formă poetică numită “renga“.
Renga este un poem în care mai mulţi poeţi scriu împreună. Ei alternează versurile de 17 silabe (5,7,5 silabe) cu 14 silabe (7,7 silabe), până completează un poem de 100 versuri.
Renga a fost un poem academic. Cei care scriau erau solicitaţi să-şi prezinte versurile urmărind estetica medievală şi citarea clasicilor.
În secolul 16, în locul poeziei renga, a fost haikai-ul, poem umoristic, care a devenit popular. Haikai (haikai-renga) este un poem tot din 17 şi 14 silabe, ca şi renga, dar el parodiază poemul renga, introducând vulgaritatea râsului modern.
Poeţii de haikai foloseau jocuri de cuvinte şi au tratat cu precădere lucruri din viaţa cotidiană, care în poezia renga nu prezentau interes.
Primul vers din renga şi haikai se numeşte “hokku“. Poeţii de haikai îşi prezentau uneori hokku-urile lor, ca poeme independente. Ele au fost originea haiku-ului.

În mod tradiţional s-a cerut adoptarea unui “kigo” (cuvânt sezonal sau care face referinţă la anotimp), în primul vers din renga sau haikai.
De aceea s-a cerut introducerea unui kigo în hokku şi de asemenea, în haiku.

(Traducere : Clelia Ifrim)

Shiki Masaoka (2)

Posted on

Ryu Yotsuya
Ryu Yotsuya
Istoria Haiku-ului : Zece haijini şi poezia lor

*

Shiki Masaoka (1867-1902)

shiki

*

Ploaia călduţă cade
Peste un mărăcine desfrunzit.

Lac dezgheţat.
Un crevete se mişcă
Printre alge vechi.

*

Huruit de ghiulea rostogolindu-se.
Mugurii unui copac.

Ce frig este !
Un crab mic, în ploaie,
Se urcă într-un pin.

Frunzele de lotus
Îşi continuă drumul pe lac.
Ploaie de iunie.

Read the rest of this entry

Shiki Masaoka (1)

Posted on

Ryu Yotsuya
Ryu Yotsuya
Istoria Haiku-ului : Zece haijini şi poezia lor

*

Shiki Masaoka (1867-1902)

shiki

Shiki Masaoka a apărut în lumea haiku- ului în calitate de critic al lui Basho Matsuo. În “Miscelanea despre Basho”, Shiki a criticat faimoasele haiku-uri ale lui Basho. El nu a contestat toată opera lui Basho, dar a reproşat hokku-urilor sale, lipsa de puritate poetică şi prezenţa elementelor prozaice, explicative.
Pe de altă parte, el l-a lăudat pe Buson Yosa, care era încă necunoscut. El spunea că haiku-urile lui Buson au o tehnică rafinată şi că ele transmit cititorilor impresii clare.
Read the rest of this entry

Buson Yosa (2)

Posted on

Ryu Yotsuya
Ryu Yotsuya
Istoria Haiku-ului : Zece haijini şi poezia lor

***

Buson Yosa (1716-1783)

buson

*

Văzduh tremurând.
Zborul aproape alb
Al unei insecte neştiute.

*

Pământ arat.
Un nor fix a dispărut.

Un uliu pluteşte
În locul din cer
Unde a plutit ieri.

Read the rest of this entry