Tag Archives: Clelia Ifrim

Lecţii în particular (3)

Posted on

Frontiera

Lecţii în particular

Nu au dormit. Au stat amândoi în grădină pândind poarta, zorile, lumina, făgăduiala, acceptarea. Ziarul rămăsese pe marginea ferestrei şi nici unul nu vroia să-l deschidă. Ştiau. Şi totuşi femeia a clătinat din cap, la început nesigură, apoi repede, cu hotărâre.
– Nu, nu.
– Citeşte aici.
Anunţul era de două zile. Ana-Mia dormea încă. Nevasta lui Valter a intrat în vârful picioarelor şi s-a aşezat pe un scaun în faţa patului. Îşi pusese o pălărie împodobită cu o pană albă de lebădă sălbatică. O găsise pe malul ostrovului. Vârful pufului tremura imperceptibil. L-a dat jos gândindu-se la păsările pe care le căuta Ana-Mia. Stătea cu mâinile pe genunchi strângând o poşetă. Perdelele erau trase şi lumina se filtra ca un murmur subteran, curgător, delfic. Nu se auzea nici un zgomot clar. Era numai un susur de voci continue, trecând una din alta, fără întrerupere, fără tăgadă, fără putinţă de oprire. În curte Valter stătea pe o bancă.
– Da capo. Read the rest of this entry

Copil străin – A foreign child – Enfant étranger

Posted on

dessin 3

Desen : Clelia Ifrim

Read the rest of this entry

Centru – Center – Centre

Posted on

ALBINE DE PAMANT

roumanie

Centru

Lanul de cămăşi din faţa teatrului –
cartier naţional
alb până-n pânzele albe.

Oraşul tot este un lan.
Pentru fiecare cămaşă
cineva plânge pe ascuns
sau în văzul tuturor.

Lanul de cămăşi din faţa teatrului –
purtătorii au făcut cărare.
Unii rămân în lan –
albi până-n cărţile albe.

*

Read the rest of this entry

Centru de Excelenţă (5)

Posted on

copiii casei regale

CENTRU de EXCELENŢĂ
nominalizare UNITER

*

FANŢI (revenindu-şi) – N-am nimic. M-am albăstrit şi eu. Plâng şi eu ca un copil sau ca luna.

PERSONAJ – Iar noi vom privi centaurul, moartea şi luna ca la spectacol. Nu ne vom amesteca. Nu-i jocul nostru. E numai al tău. Trebuie dus până la capăt. Jucat până cazi lată.

PERSONAJ – L-a şi jucat.

FANŢI – Adică m-am dat în spectacol în seara asta. Am fost spectacolul vostru.

PERSONAJ – Da. Jocul este al tău. Spectacolul al nostru.

FANŢI – Şi n-aţi făcut nimic să mă opriţi?                  (plimbându-se) N-aţi făcut nimic? Cu toată lumea de faţă.

PERSONAJ – Noi ? Să te oprim ? De ce-am fi făcut-o ?

FANŢI – (apropiindu-se de Bibi, studiind-o, plecând de lângă ea) De ce ? Pentru că am îmbătrânit şi v-aţi săturat de mine. Capul meu, viu sau mort, tot una este. Cu sau fără el va fi spectacol.

PERSONAJ – Aşa este.  Read the rest of this entry

Basho Matsuo (2)

Posted on

Ryu Yotsuya
Ryu Yotsuya
Istoria Haiku-ului : Zece haijini şi poezia lor

***

Basho Matsuo (1644-1694)

basho

*

Pun pe evantai
Vântul de pe Fuji.
Suvenir din Edo. *

*

Dormind în şa,
Luna-n zare-ntr-un vis continuu,
Abur de ceai.

* Read the rest of this entry

Calendar solar – Solar calendar – Calendrier solaire

Posted on

Lumea_de_acasa

roumanie

Calendar solar

Noi suntem culese –
azi Duminică, este o zi însorită.
Calendarul de alături merge la fel.

Bucătăresele noastre sunt ca noi –
poate mai grase.
Săculeţele cu lapte sunt mereu pline
şi-n drumul nostru spre cămară
e-o linişte de prafuri aurii.

Pe masa din bucătărie găsim de toate
dar nu avem poftă de mâncare.
Ne uităm pe geam –
lanul de floarea soarelui e-n faţa noastră.
Spirala lui începe de pe prag –
din loc în loc, albine neculese.
În lanul lor este acelaşi calendar.

Read the rest of this entry

Revista ALTERNANȚE – ANUL V, Nr. 2 ( 15 ), aprilie 2017

Posted on

REVISTA_ALTERNANTE-I

ANUL V, Nr. 2 ( 15 ), aprilie 2017

Revista“Alternanţe”reuneşte în paginile ei exclusiv creaţii literare şi de artă din toate părţile lumii, cu precădere însă din Ţară. În cuprinsul ei vor alterna poezia, eseul, critica, proza, teatrul, însoţite de lucrări grafice şi de pictură a celor mai aleşi reprezentanţi ai ei. Ea se va profila treptat pe tematici anunţate în prealabil, încât cei interesaţi să-şi poată pregăti din vreme materialul dorit. Colegiul de redacţie al revistei nu îşi asumă răspunderea pentru orientările colaboratorilor săi. Ea rămâne deschisă tuturor, mai ales tinerilor scriitori, artiștilor plastici din ţară, precum şi celor din afara ei, încercând astfel să ofere o panoramă cât mai cuprinzătoare a creatorilor reuniţi în paginile ei. Sperăm că în momentul când vor primi revista, atât cei care au colaborat la numerele ei, cât şi cei interesaţi de o colaborare să ne trimită în continuare materialele lor cele mai reprezentative..

Redacţia : Andrei Zanca, Eugen D. Popin, Vasile Gogea, Miron Kiropol
Concepție grafică: Șerban Popin
Webdesign şi Desktop-Publishing: Maximilian Dengg
Administrator site: Eugen D. Popin

În acest număr semnează: Miron Kiropol, Magda Ursache, Letiţia Ilea, Iulian Boldea, Liviu Ioan Stoiciu, Liviu Antonesei, Ion Neagoş, Traian Ştef, Doina Popa, Radu Ciobanu, Mariana Moga, Clelia Ifrim, Mircea Petean, Dan Floriţa Seracin, Eugen Dorcescu, Daniela Radu, Victoria Comnea, Nicolae Iuga, Dan Anghelescu, Dinu Virgil, Ela Iakab, Julien Caragea, Dan Chiriac-Kyre, Viorel Dădulescu, Mihaela Albu, Vasile P. Tomoiagă, Aurelian Sârbu, Sonia Elvireanu, Dana Gheorghiu, Aurel I. Brumaru, Carolyn M. Kleefeld, Olimpia Iacob, Boris Marian, Geo Vasile, Hans Dama, Christel Ungar, Mirel Brateş, Beatrice Ungar, Victoria Milescu, Valeriu M. Ciungan, Iulian Chivu, Julien Caragea, Nicolae Coande, Paul Sârbu.

Read the rest of this entry

Centru de Excelenţă (4)

Posted on

copiii casei regale

CENTRU de EXCELENŢĂ
nominalizare UNITER

*

FANŢI – Mai bine ai ieşi de-acolo şi-ai veni aici… să spui tu singură… să spui tu cu gura ta, de ce…

PUIA – Hai, caută cuvintele, cuvinţelele, nuanţele, metamorfina… literatura casei noastre… de ce mi-ai irosit viaţa, de ce m-am închis aici, de ce am renunţat la tot… de ce m-am lăsat folosită.

FANŢI – Da, ar fi mai bine. Să spui singură. Aşa ar fi mai drept. N-a avut nimeni, nimic cu tine. Tu ai ales, să-ţi fie de bine.

PUIA – Eu am ales ? Cuvinte mari, dragă Fanţi. Cuvinte mari pentru cauze mici. Tu ştii mai bine decât toţi. (arătând manechinele) Drept, spui tu? Dar cine s-ar ocupa de ele ? Cine le-ar hrăni ? Nu vor să mănânce decât din mâna mea. Plus de asta, mai este şi obişnuinţa. Obişnuinţa. Dependenţa. Uneori este mai tare orice iubire.

PERSONAJ – Aşa-i cum spune. Noi suntem martori.

PUIA – Martori?… Veţi merge cu mine oriunde va fi nevoie de voi?

PERSONAJ – Oriunde. Vom depune mărturie pentru tine. Şi oricând.

PERSONAJ – Oho, dar până atunci mai este. Deocamdată suntem cusăturile inimii şi trebuie să mai ţinem, măcar în seara asta. Dacă ne rupem şi noi se rupe toată şandramaua. Plus rafturile cu manechine. Tu vei fi prima care … (sunet sec)

FANŢI – Inima ei s-a rupt odată demult. (acelaşi sunet sec)

BIBI (bănuitoare) – De unde ştii ? Nu era nimeni de faţă. Ai fost tu ? Sau … ai citit jurnalul ? Spune, l-ai citit ? Ai pus mâna pe el ? Ştii doar că Puia mi l-a dat mie şi numai eu am voie să-l citesc. Numai eu am voie să-l ating.  Read the rest of this entry

Formes de sphère

Posted on

Où peut commencer la description d’une sphère ? Où se trouve le point de départ ? J’ai cherché quelques objets à la maison pouvant me donner une ligne de crédit pour ce début. J’ai choisi un petit calendrier que j’ai reçu – avec d’autre matériel- de la Jaxa  – l’Agence Spatiale Japonaise – suite à ma participation au projet du Poème en Chaîne sur l’Espace . La dernière partie du calendrier est une photographie de la Terre vue de l’espace cosmique , “Full Earth-Rise” réalisée en haute définition par la caméra de télévision  Kaguya (Selene). L’image de la terre est une sphère bleue. Le calendrier se tient près d’un rosier japonais, contre la fenêtre. Sur un petit bureau tout proche, est posé le livre de Michio Nakahara, “Message des Papillons”.


Dans le livre de Michio Nakahara, parmi les premiers haikus, ceux du Nouvel-An, et les derniers, ceux de l’hiver, deux d’entre eux contiennent une sphère. La première est “une boule de plumes, perdue”, la seconde est un “pissenlit”. En fait, je pense qu’il s’agit de la même sphère. La boule, tombée “pendant le temps où je dormais” , dixit le poète, se transforme en fin de compte en un pissenlit “effleurant l’âme de la poussière”. Un chemin. Une vie.  Read the rest of this entry

Lumină de sare – Salt light

Posted on

roumanie

Lumină de sare

Nu am paşaport, nu am computer,
nu am telefon celular, nu am maşină.
Păsările cerului m-au primit în ceata lor.
Astfel am învăţat să scriu despre ele.

Am primit 10$ pentru un eseu publicat,
despre un poet
care trăieşte într-o colonie de leproşi,
la Kusatsu, adică Ţara de Iarbă.
Am vrut să-i scriu. Am renunţat.
Ştiam că nu voi primi răspuns niciodată.
O pasăre din cer s-a dus până la Kusatsu
şi mi-a adus răspuns. Read the rest of this entry