Mănăstirea Cernica

Mănăstirea Cernica a fost ctitorită în anul 1608 (în timpul domniei lui Radu Şerban) de către marele vornic al lui Mihai Viteazul, Cernica Ştirbei și de soția acestuia, Chiajna.

În decursul timpului, în cadrul mănăstirii au fost construite trei biserici și trei paraclise.
Biserica ce mare, cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, a fost avariată la cutremurul din 1802 și reparată în anii 1809-1815 de către arhimandritul Timotei. O reparație capitală s-a făcut în anul 1925, ca urmare a stricăciunilor din urma unor cutremure şi incendii.
Biserica cu hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de biruinţă, a fost zidită între anii 1831-1832 de către stareţul Calinic (Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica). În anii 1962-1964 a fost complet refăcută, iar după stricăciunile cauzate de cutremurul din 4 martie 1977 a fost reconsolidată.
În 1804, în cimitirul mănăstirii, arhimandritul Gheorghe a construit bisericuţa Sfântul Lazăr.
Cele trei paraclise ale mănăstirii sunt: “Adormirea Maicii Domnului” construit în 1790, “Sf. Ioan” construit în 1842 și “Intrarea în biserică”.

Împlinirea menirii acestui lăcaş a fost aceea de a-l fi avut ca stareţ între anii 1818-1850 pe cea mai luminoasă şi reprezentativă personalitate bisericească a timpului, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica. Ctitor de mănăstiri şi biserici, de spitale, şcoli şi case pentru copiii orfani, el este ctitorul celor mai importante clădiri ale Mănăstirii Cernica. În timpul stareţiei sale, s-au construit Biserica Sfântul Gheorghe, clădirea stăreţiei şi aproape toate casele de pe insula care poartă numele aceluiaşi sfânt mare mucenic. Iubitor de cultură, a pus bazele unei valoroase biblioteci şi a deschis o şcoală de pictură bisericească. A fost trecut în rândul sfinţilor în anul 1955, an în care prigoana comunistă împotriva credinţei strămoşeşti cunoştea apogeul. Moaştele Sfântului Calinic de la Cernica se află şi în prezent la această mănăstire.

Între zidurile mănăstirii de la Cernica, au trăit de-a lungul timpului nenumăraţi fraţi întru credinţă, de la simpli călugări la episcopi şi mitropoliţi. Tot aici au fost găzduiţi episcopi şi mitropoliţi din Basarabia şi Bucovina, care fuseseră exilaţi odată cu alipirea acestor teritorii la Rusia sovietică.

Muzeul şi biblioteca mănăstirii (cu cele aproape 15000 de volume) sunt mărturii revelatoare pentru ceea ce a însemnat această mănăstire în propăşirea spirituală a neamului românesc (Nicolae Iorga a descoperit aici un număr de peste 300 manuscrise de o inestimabilă valoare culturală şi istorică).

În pacea cimitirului mănăstirii, sub covorul de flori şi la umbra unor monumente funerare de un tainic pitoresc, şi-au aflat odihna de veci oameni deosebiţi ai neamului românesc, ca: Ion Ţuculescu – pictorul, Teodor Văcărescu – distinsul diplomat, Gurie Gosu – mitropolitul Basarabiei, Nifon – mitropolit primat al României, Pan Halipa – luptătorul pentru unirea Basarabiei cu ţara, Gala Galaction – preot şi scriitor.

O importantă instituţie religioasă, care a funcţionat la mănăstirea Cernica, a fost Seminarul Monahal, care a dat oameni de seamă ai bisericii, printre ei numărându-se şi Patriarhul Teoctist. Seminarul Teologic Monahal s-a redeschis în anul 1995.

( Preluat din Wikipedia)

This slideshow requires JavaScript.

( Credit photos : Nicole Pottier, octombrie 2013)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: