Author Archives: Nicole Pottier

Lacrimă de foc – Match flame – Une larme étincelle – Licht in der Zuflucht

Posted on

my-loved-japan

roumanie

Lacrimă de foc
în bezna din adăpost –
nu plânge, my love !

*

grandebretagne

Match flame as a tear
in the darkness of shelter –
don’t cry, my sweet heart

Read the rest of this entry

Centru de Excelenţă (9)

Posted on

copiii casei regale

CENTRU de EXCELENŢĂ
nominalizare UNITER

*

BIBI – Nu mă joc deloc. Absolut deloc. Scrie în jurnal. (ia jurnalul de pe masă şi vrea să le citească)

PAPA – Nu-i nevoie. Nu te lua după ce scrie în jurnal. La mijloc… e şi un pic de literatură. Toţi trecem prin asta.

PERSONAJ – Metamorfină.

CELE 4 PERSONAJE – Toţi ajungem literatură.

PAPA – Voi oricum sunteţi. (cele 4 personaje se înclină în faţa lui) Scrie ea asta în jurnal?

BIBI – Da… aproape. Scrie că o doare muşcătura de pe sân, că face puroi, că Dinu i-a schimbat pansamentul, dar mai mult nu ştie ce să facă. Scrie tot, dar nu cine a muşcat-o.

FANŢI – Şi atunci tu spui, ca o concluzie logică, perfectă, că băiatul bătrânului văduvoi care a venit odată cu  taică-său s-o ceară de nevastă, a muşcat-o de sân.

BIBI – Da. Tot jurnalul numai despre el vorbeşte. A obsedat-o toată viaţa, n-a putut trece peste el. Din cauza lui s-a închis în cameră.

PAPA – Da, poate. A trecut atâta timp, eu nu mai ţin minte… un ceai…

PERSONAJ – Vreţi să vă spunem noi ?

PAPA – Dacă mai ţineţi minte.

PERSONAJ – Asta-i meseria noastră. Să presărăm spuză îngerească pe voi când v-aţi stins.
Read the rest of this entry

Fapte de primăvară – Spring acts – Les actes du printemps

Posted on

ALBINE DE PAMANT

roumanie

Fapte de primăvară

Haine vechi –
au început să facă seminţe.
Cânepa ţesută
s-a bătătorit – purtătoarea de spori
acum înverzeşte – hârtie de scris.

Râul cu genunchii la gură.
Poetesa are la ea tăbliţele de ceară.
Picură lumina – copiii cântă pe mal
faptele de primăvară.

Marele circuit
pe o rută deschisă.
Trecătorile spre centru au înflorit din nou.
Râul susură sub geam.  Read the rest of this entry

Rudele Domnului (2)

Posted on

Oaspeţi necunoscuţi? Cei aşteptaţi? Cei de pe drum? Cel întrebat nu răspunde. Şi buzele se mişcară în transă, repetând în trebarea: Sunteţi străin prin locurile astea?
Lumina zorilor, albă, lăptoasă, grasă ca şi pământul. Viţica nou născută azi- noapte, albă, lăptoasă, grasă ca şi pământul. Şi laptele întins celui străin sau numai necunoscut, sau numai venind din Oraş, sau celui care venise în dimineaţa aceea de primăvară, acolo, în mijlocul câmpului. Şi toate acestea într- o dimineaţă de primăvară, în timp ce el ştergea viţica albă din care ieşea abur, cu un ghemotoc de iarbă nouă, fără să- şi ridice ochii şi fără să- l privească pe cel străin care venise şi întrebase de el şi care stătea acolo în mijlocul câmpului care era al lui de când se ştia, întrebând încă o dată: Sunteţi nou prin locurile astea?
Toate acolo în câmp, sub cerul liber, fără martori şi fără vânt. Doar Oraşul dincolo de Lac într- o lumină de pulbere aurie de primăvară. Şi ei, unul în faţa altuia, Cel cu vite şi Ucenicul cel nou, întrebând unde este Atelierul de Tâmplărie.
Read the rest of this entry

De dragoste – Love poem

Posted on

roumanie

De dragoste

Am încuiat toate uşile.
Am închis toate ferestrele.
Ermetic.
Şi totuşi.
Zvonul pasărilor de pe malul oceanului,
când înfloreşte trestia,
ajunge până la mine.

Read the rest of this entry

The First Library of The Sky

Posted on

In the year 2009, known as The Year of the Astronomy , was the project Space Poem Chain, organized by JAXA – Japan Aerospace Exploration Agency.(1)
Space Poem Chain or renshi (ren= linked; shi = poetry) is another form of linked verse based on the renga. It was written by poets from all the world, and it was initiated by the poet and critic Makoto Ooka, the one who has supervised the poems of the Space Poem Chain project. Renshi was the origin in the older poetry known as renga or renku, alternating 3 lines, 5 lines, and keeping the close links and the far off ones, known as the ” perfume links.” The astronauts Mamoro Mohri and Naoko Yamazaku have opened the Space Poem Chain, each with a poem. Selected poems are stored aboard the space module Kibo (Hope) of the ISS – International Space Station .
Thus, the foundation of The First Library of The Sky was laid.

I am very honoured and glad because in 2007 one of my poems was selected for the volume 2 of this project, named “The Stars.” My poem is (2) :

I have begun this travel on the morning when I was born.
A star from the depth of the sky is my guardian angel
watching with his own light, my body and my soul, and all my dreams.
At daybreak he sends me a dove at the window to teach me
to decipher the air signs of the sky home returning way.

Read the rest of this entry

Ippekiro Nakatsuka (1)

Posted on

Ryu Yotsuya
Ryu Yotsuya
Istoria Haiku-ului : Zece haijini şi poezia lor

*

Ippekiro Nakatsuka (1887-1946)

ippekiro

În epoca Meiji (1868 -1912) şi Taisho (1912 – 1926), mulţi scriitori au început să introducă limba colocvială în stilul literar tradiţional. Deoarece limba tradiţională acorda importanţă exprimării în stil nobil, aceasta era foarte departe de limba vorbită, şi nu putea să exprime idei moderne. Necesitatea unificării era evidentă.

Haiku-ul era atât de strâns legat de limba literară tradiţională încât poeţii s-au gândit că este imposibil să introducă stilul limbii vorbite. Cele 5 sau 7 silabe prin care se construia fiecare parte a haiku-ului se baza pe stilul tradiţional. În limba vorbită, fiecare parte tinde să se extindă până la 6 sau 8 silabe.

Ippekiro Nakatsuka s-a revoltat împotriva acestei idei generale şi a introdus stilul colocvial în haiku. Haiku-urile sale sunt eliberate de rigiditatea celor 17 silabe şi el a iniţiat stilul” Haiku în formă liberă”.

Deasemenea el a refuzat folosirea kigo-ului (cuvânt sezonal) şi a contestat procedeul folosit în revistele de haiku, unde maeştrii exercitau o mare putere. El a sfătuit haijinii să -şi dezvolte stilul lor personal.

Astăzi, oricine este impresionat de noutatea haiku-urilor lui Ippekiro. Ele nu sunt nici misterioase, nici pretenţioase, şi excelează în prezentarea esenţei clare a lucrurilor şi faptelor, într-un stil concis. Haiku-urile sale nu sunt în formă fixă. Ele reproduc, în fraze flexibile, spiritul uman care tremură ca lumina unei candele.

Traducere : Clelia Ifrim

Libri lantei

Posted on

Lumea_de_acasa

roumanie

Libri lantei *

Pentru o sărbătoare a cititoarelor
mergem până la capătul podului.
Avem de primit veşti.
Pânzele de carte pe marea limpede –
libri lantei
aduc de toate –
cinci peşti prăjiţi la soare,
pâine şi apă de băut.
Noi dăm un titlu pentru toate –
din mal în mal
pânzele trec din mână în mână.

(* Cărţi scrise pe pânză)

Read the rest of this entry

Centru de Excelenţă (8)

Posted on

copiii casei regale

CENTRU de EXCELENŢĂ
nominalizare UNITER

*

PERSONAJ – Să ne întoarcem pe deal. Bona aducea cei doi copii în fiecare dimineaţă. Îi lăsa singuri şi venea spre seară să-i ia. Puia avea 15-16 ani când dintr-o pornire peste care nu a putut să treacă, a lăsat primul pachet de mâncare în iarbă, lângă ei. O pornire peste care nu a putut trece, aşa cum Papa, atunci când i-a văzut pentru prima dată acolo pe deal, singuri, i-a fotografiat. Priviţi fotografiile, dacă nu v-aţi săturat de ele atâţia ani! Câteva sunt ale lor. Puia avea 30 de ani când s-a dus pentru ultima oară pe deal. A mai trecut încă 10 de când n-a mai ieşit din camera ei.

BIBI – Şi voi ? Tu, Fanţi, mai ales, nimeni n-a făcut nimic s-o oprească, să-i spună ? Doar ştiaţi cu toţi că cei doi fraţi nu aveau nevoie de nimic, absolut nimic. Dovadă, hainele lor elegante, numai catifea şi dantelă, pantofii de lac, bentiţele aurii de frunte erau făcute din foiţe de aur, cel mai curat. Priviţi fotografiile, n-aveau nevoie de nimic! Erau bine hrăniţi, aveau cele mai bune mâncăruri din oraş, toţi ştiaţi, numai Puia, nu. Casa de pe deal era cât un conac, ar fi încăput un orfelinat întreg de copii. Aveau de toate. Ea nu ar fi putut să le dea nimic. De ce nu i-aţi spus ?

PERSONAJ – Fiecare a făcut ce-a putut, ce-a ştiut mai bine.

BIBI – Ce ? Tu, de pildă, ce-ai făcut ? (învârtindu-se în jurul lui) Şi tu, Fanţi, tu ce-ai făcut ?

PERSONAJ – Fanţi lua pacheţelele cu mâncare. Uneori le mânca chiar ea.

BIBI – Ea ? De ce ?

PERSONAJ – Ca Puia să creadă că le mănâncă cei doi copii, că poate face ceva pentru ei, că-i poate hrăni, că este de folos, adică utilă, că are pentru cine trăi.  Read the rest of this entry

Colivia – Cage

Posted on

Closca cu puii

roumanie

Colivia

Praful de piatră şi pulberea adâncă
lăsate-au fost acolo-n stâncă,
ca somnul visului păzit să fie
de umbra păsării din colivie.

Uşa-i deschisă şi zboară când pofteşte
şi pleacă-n vad pentru femeia-peşte,
ce-o strigă acolo-n ape, peste mal.
Atunci de face colivia deal,

s-o ţină, s-o oprească, să n-o lase
în murmura duşmancei nemiloase,
ce-o ademeneşte ca pe-un musafir
şi-apoi rupe din ea, fulgul de fir.

*

Read the rest of this entry