Traduceri albe

Posted on

cand-lumina-pasare

As vrea să scriu ceva special despre Saito Fumi, “regina poeziei tanka din Japonia“, cum o numeşte poetul şi editorul Susumi Takiguchi. Anul acesta, pe 26 aprilie, se împlinesc 8 ani de la moartea ei. Numărul 8 are o semnificaţie aparte. Este cifra infinitului şi mă gândesc că crizantema cu 16 petale, emblema Împăratului Japoniei, poate face legătura între cer şi pământ.
Un gând nespus este o scrisoare albă. La fel ca numele rostite doar în gând.
În 1997 când Saito Fumi a fost invitată pentru a doua oară la Palatul Imperial, la Ceremonia Uta Kai Hajime – Citirea primelor poeme de Anul Nou, avea aproape 90 de ani. De la evenimentele din 26 Februarie 1926, trecuseră 70 de ani. Numele tatălui ei, închis, exilat, în urma acestui eveniment, cunoscut ca “Incidentul din 26 Februarie, 1926”, era o scrisoare albă. Nimeni nu o poate traduce. Când Împăratul a spus despre tatăl ei, “un om ciudat” ea a zâmbit ca “o bătrână doamnă“.
În faţa Împăratului, Saito Fumi a citit următoarea tanka:

în câmpul
cu o formă bogată
este un copac
crengile lui îmbrăţişează
vântul, şi lunile, şi zilele 
*

Nu este uşor să traduci poezia ei“, spune Jane Reichhold. Cred că este şi mai greu să înţelegi poezia scrisă de Saito Fumi. Am citit de câteva ori micul fragment explicativ dintre cele două traducătoare, în legătură cu unul din poemele tanka din această antologie, care cuprinde tanka de la prima carte “Cântecele Peştelui” (1932-1940), până la ultima carte scrisă de Saito Fumi, “Cer albastru de toamnă” (1985 – 1993).

peştii nu mai trăiesc demult
în această apă curgătoare
din cauza singurătăţii
noi punem frunze roşii de arţar
să plutească
**

Hatsue Kawamura traduce primul vers din această tanka, “fish no longer live“, iar Jane Reichhold, “fish cannot stay“. Pentru restul poemului, cele doua traducătoare sunt de acord pentru o singură variantă. “Din cauza singurătăţii“, este un vers de mijloc, şi el poate aparţine şi primei părţi, şi celei de a doua părţi a poeziei. Singurătatea poate fi subiect pentru ambele părţi.
Singurătatea face ca peştii să dorească să fie prinşi. Poetul Michi Nakahara, în cartea “Mesaj de la Fluture” (traducere în limba engleză de James Kirkup şi Makoto Tamaki) are acest haiku:

O fiară, din cauza
singurătăţii, atât de uşor
prinsă în capcană

Singurătatea este greu de îndurat pentru fiare, peşti, şi pentru oameni. Poate şi acei peşti au îngăduit să fie prinşi, pentru a scăpa de singuratate. Acest lucru înseamnă moartea lor, dar ei au preferat moartea în locul singurătăţii.
Alte scrisori albe.
Frunzele roşii puse în apa curgătoare nu sunt altceva decât o ofrandă de iertare, făcută de cei care au prins peştii. Ei nu pot schimba cursul apei curgătoare, nici cursul vieţii şi al morţii.
Alte singurătăţi, alte scrisori albe.
Viata şi moartea, marile teme al poeziei scrisă de Saito Fumi. Viaţa ei a fost plină de evenimente tragice. Negrul din viaţă s-a transformAt în albul poeziei. Un alb orb. Un destin ca o figurină oarbă. Şi ce poate citi o figurină, cu “două găuri în locul ochilor“?

ca să spun la revedere
trebuie să merg mai departe
închide uşa
şi lasă doar ceea ce
nu poate fi făcut în lumea aceasta
***

Clelia Ifrim

*/**/***/ Albe Scrisori Poeme, Saito Fumi. Traducere în limba engleză Hatsue Kawamura şi Jane Reichhold, Biblioteca Congresului ,1998

Notă : Acest eseu a fost publicat de curând şi în limba engleză, în revista “Lynx – a journal for linking poets“, SUA, nr.XXV/2/2010.

*

Traducere in engleză :

White letter poems in translation

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: