Iarba de la Kusatsu

Posted on

cand-lumina-pasare

Baston de orb –
clopoţelul cheamă din depărtări
primăvara  (1)

Cred că o călătorie, chiar şi virtuală, pînă la leprozeria din Kusatsu, sau Portul Ierbii, unde trăieşte poetul Murakoshi Kaseki presupune o pregătire specială. Am ales primele trei gînduri care mi-au venit în minte: bunul şi dreptul Iov din Biblie, poemul Sylviei PlathLady Lazarus” şi o imagine a unui sat din Dobrogea, unde se află ultima leprozerie din Europa.
Un bărbat, o femeie, şi o colectivitate. Aceste trei elemente constituie pentru mine imaginea unui clopoţel de pămînt. Poate este chiar clopoţelul pierdut, aşa cum spune Murakoshi Kaseki, în alt haiku. Sunetul lui îmi va fi călăuză în călătoria spre Kusatsu, sau Portul Ierbii, unde trăieşte Murakoshi Kaseki, bolnav de lepră de la 16 ani. Un poet contemporan, sau un copil care încă visează un vis al mamei lui. Chiar şi acolo, în colonia de leproşi, izolat într-o curte, orb, copil şi mamă nu pot fi despărţiţi. La Kusatsu, tocmai pentru că este un loc special, trecerea anotimpurilor nu are decît o valoarea temporară. In ordine spirituala, la Kusatsu, este o primăvară eternă. Copil şi mamă visează acelaşi vis.
Iarba, dinainte de a fi născut. 
Cînd am citit pentru prima oară despre leprozeria de la Kusatsu unde trăieşte Murakoshi Kaseki, am căutat locul pe o hartă de pe internet.
Este la nord de Tokyo. Vroiam să văd acest loc, deşi ştiam că nu o astfel de vedere “materială ” se cere pentru a înţelege haiku-urile lui Murakoshi Kaseki.
Am sunat din nou clopoţelul găsit şi am mers după sunetul lui , ca după o hartă luminoasă.

Podul de pămînt –
primăvara a venit
şi-acolo deja (2)

Suntem în zorii unei zile de primăvară. Undeva departe, munţii ca nişte martori tăcuţi, solemni. Zgomotul lumii trecătoare a rămas undeva departe, în urmă. Vîntul adie uşor prin iarba pînă la genunchi.

Munţi înverziţi –
când mă voi naşte din nou
aş vrea să fiu un cal (3)

In folclorul românesc, se spune că atunci când visezi un cal va veni în visul tău o fată tînără şi frumoasă. Primăvara de la Kusatsu are chipul acestei fete frumoase, cu pletele fluturînd în vînt.

Clelia Ifrim

chevaux 24

Photo : Nicole Pottier

*

(1, 2, 3) : Murakoshi Kaseki, revista ”Ko”, primavara – vara 2004.

Articol publicat iniţial în limba engleză, în revista “Ko–Haiku Magazine, nr. primăvară – vară 2011 (Nagoya, Japonia).

***

Versiunea franceză :

L’herbe de Kusatsu

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: