Colonia de păsări (7)

Posted on

COLONIA DE PASARI

Colonia de păsări

*

Autoarea:
– Nu mai sunt alte personaje. Doar noi doi.
Bărbatul:
– Doar noi doi?
Autoarea:
– Da, doar noi doi. Aşa am început, aşa sfârşim. Noi doi.
Bărbatul:
– N-ai vrut să scrii mai mult? N-ai avut despre cine să scrii?
Autoarea:
– Este de ajuns atât pentru piesa aceasta. Nu are nicio variantă. Nu le-am scris niciodată. Poate într-o zi. Foile albe rămân foi albe. Am scris doar ce jucăm noi în seara aceasta. Moartea nu are variante. Şi viaţa la fel. Este una singură. Cele patru păsări albe pot povesti acest lucru. Pot juca mai bine decât mine. 
Bărbatul:
– Şi de ce nu vin să joace?
Autoarea:
– Din motive de pescăruş.
Bărbatul:
– Adică?
Autoarea:
– Când le este frică de-atâta singurătate se strigă una pe alta din cele patru colţuri ale zării, unde au zburat, şi se rotesc una după alta. Soarele le trage după el, şi ele rămân albe, albe, caolin, lin, lin, patru păsări albe, rotindu-se odată cu soarele. Coboară în lume, dacă cineva le cheamă. Dau aripa lor, zborul lor, pentru viaţa celui care le-a chemat.
Bărbatul:
– Cântec de leagăn pentru păsări.
Autoarea:
– Şi pentru oameni.
Bărbatul:
– Şi pentru oameni.
Autoarea:
– Eu dorm sub un pod. Mic. Mic de tot. Cât o scoică de pe malul mării. Nu mă plâng, deşi n-am multe lucruri pe care mi le-am dorit toată viaţa. Este unul din podurile vechi din această ţară frumoasă şi veselă. M-am obişnuit cu lipsurile, dintotdeauna. Aş vrea să spun că în ultimul timp, aşa şi aşa, aşa şi pe dincolo, dar nu există acest ultim timp. Fraza este generală. În ultimul timp înseamnă dintotdeauna. Şi oriunde. Războaie, foamete, invazii, mitul suprapopulării, şi altele. Vrei să obţii un contract de muncă? Te laşi sterilizat. Nu la noi, aşa departe, în alte ţări. Vrei un sac de orez pentru toată iarna? Te laşi sterilizată. Mitul suprapopulării funcţionează din plin. E pus din nou pe tapet. Condiţii noi de trai. Te adaptezi. Te supui.
Bărbatul:
– Nu la noi, aşa, prin alte ţări.
Autoarea:
–      Şi la noi?
Bărbatul:
–  Noile condiţii. Semnezi tratate noi, faci hărţi noi, arme noi. Up to date. Te supui.
Autoarea:
– Don Quichotte s-a luptat cu morile de vânt toată viaţa lui. N-a renunţat niciodată.
Bărbatul:
– Nu la noi, aşa foarte departe.

(…)

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: