Podul de piatră

Posted on

cand-lumina-pasare

În copilărie cântam, împreună cu ceilalţi copii cu care mă jucam, un cântec pe care nu l-am uitat nici astăzi:

Podul de piatră s-a sfărâmat,
A venit apa şi l-a luat.
Vom face altul pe râu în jos,
Altul mai trainic şi mai frumos.

Din când în când, de-a lungul anilor, l-am cântat când aveam nevoie de el. Cântecul de joacă s-a transformat într-un cântec de viaţă şi moarte.
L-am cântat şi când am început să scriu piesa de teatru “Omul-rîndunică, pe numele său Abel-călătorul“, dedicată fratelui meu Jean (1952-2002).
L-am cântat şi când auzeam ştirile despre războiul din fosta Yugoslavie, unde bombardamentele nu încetau nici în ziua de Paşte, distrugînd în primul rînd oameni, biserici ortodoxe vechi de sute de ani şi poduri. L-am cântat de câte ori apele revărsate au măturat podurile din calea lor.
Îl cânt şi acum, când încep să scriu despre cartea de haiku a poetei Fay Aoyagi, “Pantofi împrumutaţi“.

Un pod de piatră –
vechiul meu nume şoptit
în vântul de nord. (1)

Prin vară am purtat cu Fay o mică corespondenţă electronică, rugând-o să-mi dea permisiunea de a traduce în limba română haiku-uri din cartea ei. A fost de acord şi printre lucrurile care m-a întrebat a fost dacă este posibil de a păstra în limba română numarul de silabe. I-am spus că da. În româneşte haiku-urile ei sună teribil de frumos şi îşi păstrează forma de 5-7-5 silabe. A număra în limba maternă.

Fay Aoyagi trăieşte în California. Dorul de Japonia natală răzbate în mai toate haiku-urile ei. Se poate scrie un scenariu de film după cartea ei. De altfel numele regizorului Kurosawa apare ca o “aluzie de toamnă”.
Personajul principal: Umbra ei în ziua Hiroshimei.
O femeie oarbă însoţită de un băiat.
Decorul: Un bar, unde probabil Fay lucrează.
Femeia oarbă însoţită de băiat intră în bar şi se aşează la o masă. Băiatul îşi scoate masca de Astro Boy, de la Festivalul care s-a terminat. O pune pe masă. Îngerul Păzitor, despre care Fay vorbeşte în alt haiku, se vede în oglinda barului. Îi cântă un cântec de leagăn. În limba ei maternă.
Sunetul micilor monezi de un penny, bacşişul strâns într-un borcan. Ceaţă. Pahare goale sau pline. Fay numără în limba ei maternă, aşa cum spune mai departe în alt haiku. Nu are importanţă ce numără. Aniversările, citaţiile de la tribunal, frunzele căzute, mărunţişul primit ca bacşiş, conservele de supe. Ea numără întotdeuna în limba ei maternă.

Curmali japonezi –
mă-ntreb singură de ce
am dat foc la pod (2)

Fay se duce în cămăruţa ei din spatele barului şi se descalţă de pantofii împrumutaţi, care o strîng. Pe o măsuţă, două castane verzi, cu ţepi. Intră din nou în bar. Se duce la masa unde stau femeia oarbă şi băiatul. Aceştia îi spun cine sunt. Îi spun că în memoria cerului se păstrează orice lucru pierdut. Chiar şi cele arse.
Pe pământ, legăturile se pot şterge, se pot pierde sau uita. În cer, ele durează, cât durează cerul. Îi mai spun că are dreptul să ceară ce vrea. O dată în viaţă are acest privilegiu. Fay cere un pod. Femeia oarbă se ridică de la masă şi iese afară din bar. Fay şi băiatul o urmează. Deşi este oarbă, sau tocmai de aceea, ea cunoaşe toate drumurile .

Muguri de copac –
ochi de piatră-ai păsării
încuiată-n cer (3)

Toate acestea şi multe alte elemente, le găsiţi în cartea lui Fay Aoyagi, sub formă de haiku.
Şi în final, cei trei, Femeia oarbă, Fay şi băiatul, se opresc o clipă pe un pod şi privesc râul. Fay coboară şi pune o pietricică în apa curgătoare, apoi se întoarce la Femeia oarbă şi la băiat. Pleacă împreună mai departe.
O carte de dragoste, viaţă şi moarte. Un film de dragoste, viaţă şi moarte. Un pod de piatră. Cei trei călători se duc şi dau drumul păsării încuiată în cer.

Clelia Ifrim

1 / 2/ 3 : Fay Aoyagi, “Pantofi împrumutaţi“, Blue Willow Press, 2006, USA.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: