Sunetul cascadei

Posted on

cand-lumina-pasare

În 1994, cînd s-a sărbătorit la Bucureşti centenarul morţii lui Bashô, am prezentat un eseu intitulat Haiku la Porţile Orientului. Prima parte a acestui eseu a fost publicată în revista The Mie Times în limba engleză. În a doua parte a eseului, ideea era că broasca din celebrul haiku al lui Bashô nu a sărit în lac. Aduceam argumentul că un lac este o apă închisă, încercuită de maluri, o apă care stă, nu curge, deci nu poate avea conotaţia de simbol al vieţii, al curgerii timpului. În revista Ko, primăvară-vară 2006, poetul David Burleigh, care ţine rubrica permanentă Bashô… by the way, comentează pe scurt cartea lui Kasegawa Kai, apărută în 2005, A sărit broasca lui Bashô în vechiul lac? Este poemul cel mai comentat, poemul cu cele mai multe interpretări din toată literatura haiku.

De la prima traducere a irlandezului greco-american Lafcadio Hearn, care a trăit o bună parte din viaţă în Japonia, şi pînă la ultima traducere a poeţilor americani James Hacket şi William G. Higginson, prima parte din poem, furu ike ya, a fost tradus mereu ca vechiul lac, cu variantele iaz, eleşteu, băltoacă, chiar lac artificial. Comentariile care au urmat, interpretarea, înţelegerea întregului haiku au avut deci ca bază această imagine, această traducere. Să revenim totuşi asupra ei. Furu ike ya, prima parte a acestui haiku, cred că poate să însemne şi altceva. Furu poate sugera şi sensul de a cădea. Iar în haiku-ul lui Bashô, apă care cade, cădere de apă, cascadă. Cascada este o apă curgătoare. Ea curge continuu. Ba mai mult, cascada are trepte. Ya, lucru care taie, kireji-ul de după primul vers, este o treaptă care taie apa cascadei. Treptele, etapele vieţii, ale timpului. Cred că acesta este înţelesul şi traducerea imaginii furu ike ya.

Cînd irlandezul Lafcadio Hearn a făcut prima traducere în engleză, cred că a avut loc o dulce evaziune nativă, o evaziune intim-spaţială. Irlanda este plină de lacuri, Japonia este plină de cascade. Cascada este o apă curgătoare prin excelenţă. Ea curge continuu. Nu are început şi sfîrşit. Nu este nici nouă, nici veche. Cascada nu are limite. Este un flux al timpului, un rîu la timpului, care vine de sus, din cer, de la soare. Broasca sare în apa cascadei. Sunetul ei nu se aude. Particula azu din kawazu, din a doua parte a poemului, poate suger şi o negaţie. Sunetul broaştei care sare în apa curgătoare nu se aude. Nici nu ar avea cum. Comparaţi sunetul cascadei, şuvoiul, torentul continuu cu sunetul unei broaşte care sare în apă. Comparaţi eternitatea cu clipa. Veţi avea contrastul perfect, armonia contrariilor. Sunetul eternităţii înghite sunetul clipei ducîndu-l la vale. Sunetul cascadei. Etern.

Sunetul broaştei care plonjează în apă punctînd clipa efemer. Sunet pe sunet. Sunet în sunet. Sunetul pozitiv, sunetul care se aude. Sunetul negativ, sunetul care nu se aude. Sono Uchida, poet şi fost preşedinte al Asociaţiei Internaţionale de Haiku, într-un interviu publicat în cartea Japonezii despre ei înşişi, editată de sensei Kazuko Yamaguchi Diaconu şi de Paul Diaconu la editura Nipponica, dădea definiţia haiku-ului şi chiar traducerea cuvîntului haiku astfel: însuşirea comună a două lucruri diferite. Două sunete diferite. Al cascadei şi al broaştei care plonjează în apa ei. Aceeaşi însuşire. A cădea. Ultimul cuvînt din acest haiku este oto, sunet. Primul cuvînt, furu. Luate împreună, încă o dată, ele definesc ideea, imaginea haiku-ului. Sunet care cade. A cădea. Apă curgătoare. Cascada fără început şi fără sfîrşit. Apa curgătoare ca flux al vieţii:

Cascada vieţii –
neauzită, broasca sare
în sunetul ei.

Clelia Ifrim

(Eseul, în forma sa integrală, sub numele Haiku la Porţile Orientului, a fost publicat în româneşte şi în revista Cronica din Iaşi, 1991, şi în Luceafărul din Bucureşti, 1995.)

***

Cascade

***

Versiunea franceză :

Le son de la cascade

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: