Ghetele mamei

Posted on

Nu știam nimic despre ghetele lui Van Gogh.
Știam despre ghetele mamei.
Știam de câte ori fuseseră date la reparat,
despre tălpile subțiate,
despre vârful cuiului
care-mi intra în călcâiul drept,
despre câte noduri
aveau șireturile rupte.
Mama lucra 24 cu 24 de.ore,
adică o zi lucra 24 de ore,
o zi stătea acasă.
În ziua când stătea acasă,
mergeam la școală.
Mama punea la vârful ghetelor
ghemotoace de finet din pijamale vechi.
Alegea întotdeauna modelele cu flori.
Și numai din finet alb.
Cel mai alb și moale .
Așa mergem la școală.
Cu ghetele ei,
în ziua când nu mergea la lucru.
Clădirea școlii era un înger.
Se apleca și-mi lega șireturile mai bine,
apoi ștergea noroiul de pe ghete,
cu un ghemotoc din puf
și pene de înger.
Din aripile lui.
Se ridica și mă privea.
Începea să plângă.
Eu nu plângeam .
Îngerul mă conducea până la ușa clasei.
Așa am învățat despre ghetele lui Van Gogh.
Dar azi nu mai am ghetele mamei.
Le-a luat îngerul,
ca să le poarte el.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: