Rudele Domnului (4)

Posted on

Copiii Lacului.
Copiii Lacului şi Orbul.
Orbul venea singur din Sat şi Copiii îl aşteptau pe mal. Ei îl spălau. Pînă într o zi cînd Negustorul cu valizele lui pline de haine vechi, coborînd treptele de pămînt săpate direct în pămîntul malului, s a oprit în dreptul lor şi a început să spele hainele pe care le scotea din valize. Copiii nu ziceau nimic. Spălau mai departe Orbul şi l ştergeau cu iarbă verde. Nici Negustorul nu zicea nimic. Storcea hainele şi le agăţa în sălciile de pe malul apei, să se usuce. Socotea în gînd cît să ceară, şi adăuga preţul apei, spălatul, drumul şi etichetele. Copiii îşi puneau uşor, pe rînd, vîrful degetelor pe ochii Orbului, iar el le spunea, ai crescut, sau miroşi a iarbă, sau semeni cu soarele, şi tu cu luna, şi stelele s ar juca cu voi, sînt la fel, şi ei întrebau, sînt ca noi, sau sînt ca tine?

Îl înconjurau cu braţele, şi cu şiraguri din băşici de peşte, albe şi plutitoare, trăgîndu l după ei, jucîndu se acolo pe malul Lacului într o lumină de primăvară, verde şi aurie, sau numai verde ca apele limpezi ale Lacului, jucîndu se roată în jurul lui cîntînd, roată, roată, hai la apă, roată, roată, hai la apă şi el, pipăindu i pe rînd şi spunîndu le fiecăruia după nume.
Negustorul era acolo şi el. Netezea etichetele cu o piatră încinsă pe care o luase din vatra unde copiii şi Orbul aprinseseră un foc să şi frigă peştele. Netezea etichetele cu piatra încinsă şi scria preţul privind pe furiş copiii, înfăşuraţi fiecare în parte, de mîinile Orbului. Şi vocea lui, mecanică, pentru că repetase de zeci de ori lucrul acesta, răsturnă liniştea şi limpezimea lacului.
Negustorul spuse, sînteţi măruntaiele din peşte pe care pescarii le aruncă, măruntaiele peste care maică ta vomită în fiecare zi, pentru că s a săturat să cureţe toată ziua peşte, să scoată ce i în el, măruntaiele alea sînteţi, nu ce spune Orbul.
Copiii n au zis nimic.
Nici Orbul.
Copiii s au desfăcut din lumina lacului, s au desfăcut din mîinile calde ale Orbului, şi i au spus, hai cu noi, nu te lăsăm aici singur, şi au mers cu toţii la prima casă, şopronul făcut din piei de capră de pe malul apei unde stătea Femeia cu peşti, singură de cînd o ştia şi Satul din vale şi Satul nou şi Ostrovul şi Copilul cu ochii friguroşi.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: