Hisajo Sugita (1)

Posted on

Ryu Yotsuya
Ryu Yotsuya
Istoria Haiku-ului : Zece haijini şi poezia lor

*

Hisajo Sugita (1890-1946)

hisajo

Directorul revistei Hototogisu, Kyoshi Takahama, a intenţionat să propage haiku pentru femei. El a înfiinţat rubrica “Cântece de bucătărie“, unde a publicat haiku-uri scrise de femei. Aşa au fost publicate excelentele poete Hanajo Hasegawa (1887-1969) şi Midorijo Abe (1886-1980).
Printre celelalte poete, Hisajo Sugita, şi-a arătat talentul şi a exploatat noile posibilităţi.

Una din caracteristicile poeţilor grupaţi în jurul revistei Hototogisu este tehnica de a crea o pseudo-perspectivă, combinând imaginea îndepărtată cu prim planul.

Rouă pe o frunză de taro.
Munţii îşi modifică
Umbrele.

Dakotsu Iida

Adâncul văii
Ce sus trece un fluture !

Sekitei Hara

Aceste haiku uri sunt făcute astfel:

Umbrele munţilor“, imagine îndepărtată +
Rouă pe o frunză de taro“, prim plan

Adâncul văii“, imagine îndepărtată +
un fluture“, prim plan

Cred că în aceste haiku-uri ochiul poetului este focalizat pe imaginea îndepărtată. Ei vroiau să prezinte imaginea majestoasă a munţilor sau a unei văi adânci. Prim planuri ca “Roua pe o frunza de taro” sau “un fluture” joacă un rol secundar şi decorează imaginea îndepărtată, făcând o frumoasă armonie ca florile decorative în faţa unui altar. 

Dar în haiku-ul poetei Hisajo, unde coexistă imaginea îndepărtate şi prim planul, fiecare element încearcă să-şi câştige identitatea prin el însuşi, şi niciodată nici unul nu serveşte ca termen de comparaţie pentru celălalt.

Aer rece de toamnă,
Vino la ortensii.
Ţara Shinano

Hisajo

În acest haiku sunt combinate, Shinano, vechiul nume al prefecturii Nagano, nume indicând a arie vastă ca imagine îndepărtată şi florile de ortensii, în prim plan. Shinano este un nume care evocă istoria, iar ortensiile înfloresc acum. Aceste doua elemente îşi împart drepturile, ca într-o dramă cu două personaje.

Haiku-urile poetei Hisajo dau impresia că sunt din lumină şi lumină, nu din lumină şi întuneric. Ele obligă la citirea atentă a tuturor detaliilor.

Hisajo, suferind de nebunie în ultima parte a vieţii, a murit fără să fie acceptată în lumea haiku- ului.
Shuoshi Mizuhara (1892-1981) a introdus o nouă metodă similară, pentru a crea tensiune în haiku. Astfel, putem privi haiku-urile poetei Hisajo, ca una din sursele haiku-ului contemporan.

(Traducere : Clelia Ifrim)

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: