Clelia Ifrim

Posted on

Am început această călătorie în dimineaţa când m-am născut.
O stea din adâncul cerului este îngerul meu păzitor
veghindu-mi cu propria lumină, sufletul şi corpul şi toate visele mele.
Dimineaţa-n zori îmi trimite un porumbel la fereastră să mă-nveţe
să descifrez semnele de aer ale drumului de-ntoarcere în casa cerului.

roumanie Acest site este consacrat operei Cleliei Ifrim, prozatoare, dramaturg, poetă, autoare de eseuri şi critică despre haiku şi genuri apropiate. Prezintă o selecţie din cele mai recente publicaţii, numeroase texte originale şi articole inedite, în trei limbi : română, engleză, franceză. Mai multe fotografii şi desene făcute de autoare îmbogăţesc site-ul.

Puteţi citi mai mult despre autoare : Biografie

***

grandebretagne This site is established of the work of Clelia Ifrim – poet, prose writer, dramatist and author of essays and critique for haiku and related poems. It depicts a selection of the most recent written passages and books published, many original and new texts, in three languages : Romanian, English and French. The photos and drawings made by author enrich this site.

More about the author : Biography

I have begun this travel on the morning when I was born.
A star from the depth of the sky is my guardian angel
watching with his own light, my body and my soul, and all my dreams.
At daybreak he sends me a dove at the window to teach me
to decipher the air signs of the sky home returning way.

***

france Ce site est consacré à l’oeuvre de Clelia Ifrim, écrivain, dramaturge, poète et auteur d’essais critiques sur le haiku. Il présente une sélection de ses derniers ouvrages publiés, de nombreux extraits originaux et articles inédits, rédigés en trois langues : roumain, anglais et français. Plusieurs photos et dessins de l’auteur agrémentent le site.

Mieux connaître l’auteur : Biographie

J’ai commencé ce voyage le matin où je suis née.
Une étoile du plus profond du ciel est mon ange gardien
veillant de sa propre lumière mon corps et mon âme, et tous mes rêves.
Chaque matin, il m’envoie une colombe à la fenêtre pour m’enseigner
à déchiffrer dans l’air les signes du chemin de retour vers le ciel.

Advertisements

Depozitele de linişte

Posted on

cand-lumina-pasare

In cartea “Haiku – poezie veche şi modernă” (M.Q. Publications, London, 2002), Jackie Hardy, editoarea acestei antologii, vine cu o traducere mai puţin cunoscută a haiku-lui lui Basho despre greierii ţârâind

liniştea !
cântecul greierilor
se scufundă-n stânci

Traducerea general acceptată este aceea că sunetul greierilor perforează stâncile. Este adevarat. Cântecul lor are aceasta însuşire. De a sfredeli.
Dar folosind verbul “to sink“, aşa cum apare în această versiune în limba Engleză din antologia mai sus mentionată, putem interpreta şi altfel.
To sink” inseamna şi a se scufunda, a se depune pe fundul unui vas, pe fundul mării. De altfel, în original, după primul vers, este silaba “ya“, kireji-ul, pauza. Această pauză este timpul in care cântecul greierilor s-a acumulat, strat pe strat, noapte de noapte, acolo pe fundul stâncilor. Timpul ca o acumulare de linişte.
Câte milioane de ani au trecut până ce stâncile au devenit depozite de linişte ? Un vechi proverb spune că “apa ia forma vasului în care este pusă”. Cântecul greierilor depus în stânci ia forma acestora. Trecerea timpului ca formă vizibila. Stâncile, aceste depozite de linişte.

Clelia Ifrim

Publicat în limba engleză în revista Ko, nr. primăvară – iarnă 2008.

***

Versiunea engleză :

The storehouses of silence

Stele reci pe cer – night full of stars – froide nuit étoilée – Sternenklare Nacht

Posted on

my-loved-japan

roumanie

Stele reci pe cer –
oh, ce cântec de leagăn
după tsunami !

*

grandebretagne

Cold night full of stars –
oh, this north east lullaby
after tsunami !

Read the rest of this entry

Fagure – Honeycomb – Rayon de miel

Posted on

Despre natura sufletului

roumanie

Fagure

Castron cu lapte dulce –
luna – numai pe margini.
Albastru.
În măduvă
un stup gol.

*

Read the rest of this entry

Colonia de păsări (1)

Posted on

COLONIA DE PASARI

Colonia de păsări

*

Autoarea (ia cartea de pe jos şi i-o dă bărbatului):
– O carte pentru tine.
Bărbatul:
– Cine a pus-o aici?
Autoarea:
– Eu. Ţi-o dăruiesc ţie. Este ultimul exemplar.
Bărbatul:
– Ce să fac cu ea?
Autoarea:
– N-ai simţ dramatic, dacă pui o astfel de întrebare.
Bărbatul:
– Nu am. O să-l găsesc în carte?
Autoarea:
– Nu.
Bărbatul:
– Atunci?
Autoarea:  
– Ţi-am dat cartea, să nu te sufle vântul prin buzunare. Să nu stai cu buzunarele goale. Sau poate ai nişte carduri, carduri, carduri, până nu o să mai avem nici garduri, garduri. Gard. Cuvânt românesc. Fence. Câte carduri ai?
Bărbatul:
– Nici unul.
Autoarea:
– Atunci, ia cartea. Pune-o în buzunar. O să-ţi prindă bine. Afară de asta nu o să te mai fluture vântul. (tristă) Este ultimul exemplar.
Read the rest of this entry

Copil străin – A foreign child – Enfant étranger

Posted on

dessin 3

Desen : Clelia Ifrim

Read the rest of this entry

Zboară pasărea spre mine – It is flying toward me a bird

Posted on

Closca cu puii

roumanie

Zboară pasărea spre mine

Zboară pasărea spre mine
cu penajul de rubine,
cu penajul pietricele
ca un câmp mărunt de stele.

Are-un fulg de vânt pe spate
să mă-nveţe mai de toate,
să mă-nveţe toate-ntr-una
când o fi să fiu ca luna,

numai piatră şi argint,
fără fir în labirint,
numai fulg lăsat pe ape
pietricele să mă scape,

să mă-nveţe cum să zbor,
fără urmă de picior,
fără trup supus de astre,
cu rubine între coaste.

*

Read the rest of this entry

Mina de aur (2)

Posted on

– şi casa, a cui a fost?
– A celui care a fost aici.
Scările de la începutul muntelui străluceau în lumina dimineţii.
Uneori, din cauza pescăruşilor care veneau de pe mare şi se aşezau pe treptele de la intrare, scările deveneau şi mai strălucitoare. Argintul aripilor lor era ca o foiţă subţire de lumină, care se îmbiba de lumina pietrelor. Pescăruşii începuseră să doarmă printre oamenii care veneau să caute aur, sau să caute de lucru, şi care dormeau pe treptele din piatră albă de la intrarea casei de la poalele muntelui. Noaptea scările străluceau la lumina stelelor şi pescăruşii care dormeau printre oameni, aveau culori stelare, de argint albastru. Tinerii se adunau la o masă sub bradul din apropierea intrării, îşi dregeau glasul şi spuneau într-un posibil dialog, tainic, cu cel care construise casa de la poalele muntelui, Domnule, dacă ne permiteţi, noi venim să lucrăm, căutăm aur, am plecat de acasă demult, ni s-a spus că aici în munte este mult aur, îngăduiţi-ne să dormim pe treptele de la intrare. Read the rest of this entry

Transhumanţă – Transland – Transhumance

Posted on

Lumea_de_acasa

roumanie

Transhumanţă

O oboseală tandră –
învăluirea în nori.

Se lasă un gând pe mâna dreaptă.
Mă iau după el.
În vara aceasta m-am adunat cu fiinţele-lanterne.
Din creştet până-n tălpi
ele duc calea apei –
merg pe ea – şi mai departe –
din muntele rotund cobor
şi trec de minele de lună.

Read the rest of this entry

Colonia de păsări (12)

Posted on

COLONIA DE PASARI

Colonia de păsări

*

Bărbatul (se apropie de autoare. Stau amândoi faţă în faţă, într-un gest de zbor):
– La Hotel Number One, liftierii şi menajerele, povestesc prin lifturi sau bucătării, cum noaptea se aude acolo în subsolul hotelului, zbor de păsări. Se simte mirosul uşor de sânge pentru că toţi sângerează. (Se aud împuşcături)
Autoarea:
– Vânătoarea continuă. Veche de când lumea. Fahrenheit 2011 (Autoarea se duce şi ia a patra foaie albă din cele 4 colţuri ale scenei. Smulge frânghia şi o pune în dreptul uşii. Pune foaia în buzunar)
Bărbatul:
– Ultima foaie albă. Ce este?
Autoarea:
– Lista celor neadaptaţi. Fahrenheit 2011. Sunt cap de serie.
Bărbatul:
– De ce nu te adaptezi la lumea nouă?
Autoarea:
– Nu-i lumea pe care am visat-o.
Read the rest of this entry

Pilitură de aur – Golden file-dust – Paillette d’or

Posted on

ALBINE DE PAMANT

roumanie

Pilitură de aur

Ce zi voi îmbrăca azi?
Suport înflorirea –
pilitură de aur.
N-am refuzat nimic –
odată tot trebuia să se întâmple.
Dar azi?
Fluturii din casă
se bat pe capul meu.
Mă uit pe lângă mine –
cunosc surâsul acesta
îngăduind lungi polenizări.

*

Read the rest of this entry

Haiku at the Gates of the East

Posted on

We are here at the Gates of the East, where everything is lighter“*. So they say, so it is.
I’ve always understood it, the lightness, like suppleness of the thought, like eternal movement of the spirit and action, like tolerance of the opposites and acceptance of paradoxes.
I’ve also understood the lightness like a wish to seek for infinite variants of given fixed model.
And as today we are all here to attend a celebration of the Haiku, we shall look upon it as the model, the received, accepted and adopted model. However, it is not passive adoption on our side, but quite the contrary, a continuously active adoption which makes me feel at liberty when faced to this model, that is lightness.
I shall no go into debt. I shall pay all duties against such (study or exercise) and then I’ll be free to write Haiku.
For this, I believe that our being at the Gates of the East (in a geographical, spiritual and cultural way) gives me the hope that I as a Romanian poet shall write a beautiful Haiku, as any beautiful Japanese Haiku, while respecting not only its canon but also my poetical being. It is not betrayal at all to anyone.
I’ve always thought this eastern component (otherwise infinitesimal yet still there, this light elastic fibre to be a poetical advantage. And I shall take it benefit.
Read the rest of this entry

Camera de primire a păsărilor – The reception room for the birds

Posted on

Inceputul marii

roumanie

Camera de primire a păsărilor

Balconul este camera de primire a păsărilor.
Un spaţiu deschis.
Un avanpost.
În viaţa de apoi voi cultiva aici măslini.
Nu-i greu.
Am început de acum să adun
pământ şi apă,
să refac terasele muntelui.
Un avanpost.
Odihna din vârful degetelor,
după o zi sau noapte de scris,
seamănă cu liniştea celor trei porumbiţe,
care mănâncă împreună.
Nici sacul de pământ pe care-l duc în spate
nu este greu –
frânghiile de aer de sub aripă,
acolo la subţiori,
mă trag uşor spre cer.

*

Read the rest of this entry